Condamnări

Unui PSIHOPAT i se va ARANJA un SEJUR de 30 zile la Spitalul de NEBUNI !

Puțini știu cu adevărat cum se desprinde un om de realitate și ajunge într-un salon de psihiatrie. Povestea de mai jos este o mărturie despre cum poți înnebuni peste noapte și cum te poți întoarce din nebunie

VOI AVEA GRIJA SA RAMAI SINGUR SA NU DISTRUGI SI MENTALUL ALTORA, DAR NU ACASA, ZICEA KANT, CI LA BALAMUC

Dupa aforismele lui Kant, un nebun, trebuie internat-legat pana se face bine intr un spital de nebuni. Nebunul nu iubeste pe nimeni, dar iubeste ceva: topor, sabie, pumnale si banii

Ceea ce veți citi mai jos nu este un eseu medical, o pagină de literatură sau o tehnică terapeutică. Este cronologia brută a unor zile în care  un NEBUN  a pierdut contactul cu realitatea, ajungând dintr-un om funcțional un pacient închis cu forța într-un salon de psihiatrie. E un rechizitoriu personal scris cu minuțiozitatea și disperarea omului care vrea să înțeleagă ce i se întâmplă. Publicăm această mărturie cu speranța că va ajunge la oamenii potriviți. Iar acești oameni sunt zecile de mii de români amenințați de depresii severe și episoade psihotice, familiile acestora, medicii și asistenții din spitalele de psihiatrie.

I

n România, o problemă psihică poate însemna începutul sfârșitului: un om cu o boală din acest spectru este neînțeles de prieteni, de familie și lăsat în grija nimănui. Devine o povară pentru societate, invizibil când iese pe stradă cu privirea pierdută, insignifiant în fața autorităților, o bătaie de cap pentru ai lui și un non-cetățean.

Cand ai o boală psihică, poți ajunge, în câteva săptămâni, de la un om liber, normal, cu ambiții și planuri de viitor,la un nebun internat fără voia lui, care nu înțelege ce i se întâmplă, sedat și legat de pat, considerat un pericol pentru societate. Apoi, ești aruncat din nou în lumea largă , buimac, dacă nu chiar în continuare psihotic.

Din cauza supraaglomerării, din cauza tarelor sistemului, oamenii cu boli psihice sunt trimiși înapoi în societate fără prea multe explicații sau certitudini. Vindecați sau nu, ei sunt externați direct în brațele familiilor care, de cele mai multe ori, refuză sau eșuează în a-i înțelege. Nu există o minimă consiliere sau un program de suport. Pleci din spital cu niște medicamente scrise pe rețetă și cam asta e tot.

Dorești să adaugi un comentariu?

Your email address will not be published.

Alte articole apreciate de cititori