Politică

Personaje FICTIVE/Scenarita la CAFEA:Viorica se SPOVEDESTE dimineata unui PRIMAR cand CITESTE Online !

Ce răi sunteţi. Să râdeţi voi în nesimţirea voastră de simţămintele curate şi iepurate, exprimate cu aplomb de alde Viorica guvernatorului paralel din PSD-PNL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Şi plângea ”fata mea plângea, la icoane se ruga”, ca să parafrazăm o manea. Dar de ce, Salam, plângea? Şi de ce se şi ruga? Păi de milă ”de comuna mea”, cum ar zice  Viorica, şefa de secretara a mea, dacă n-ar fi ocupată să repună de zor România “pe harta lumii” subsahariene.

Pe ea, pe Viorica ridicată ca o alpinistă din modesta pepinieră calaraseana de secretare a trăgătorului lor de sfori şi infractori , cea suită ca pasărea măiastră în cer şi precum coafura de pavian pe crengile executivului român, o exaltă în nemuritoare vorbe d-na cititoare de site uri

Faţa cândva prezentabilă a secretarelor laudă ”speechul” guvernatorului, (ah, ce ţi-e cu romgleza de Oxford patrihotic) ”rostit in”biroul secretarei cand funcționarii veneau la semnaturi” Deci, la Înalta Poartă. Căreia i-a zis Viorica vreo două. De la obraz “Dar lasă-l fato s-o caute pe Ana, stai toata ziua sa-l înnebunesti cu ce scrie chestorul pe site”. Speechul rostit ”atunci, când”, după cum lămuritor precizează eminentul  jurnalist din buzunarul vestei securistului infractor Guvernatorul USL, ”era problema rezoluţiei care s-a votat”.

Astfel edificaţi cu privire la prilejul istoricului speech o putem urmări în continuare, netulburaţi, pe reprezentanta PSD şi a PNL Potrivit ei, ”momentul în care a zis da” a fost după ce i-a ”urmărit pe colegii ei pesedişti cum se luptă…erau ca în poezii, prin foc, prin mii de baionete..”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eteee, aici a început să-mi dea târcoale o lacrimă de patriot dragniot. Mi-am amintit de trădătorul Iscariot. Şi am realizat ce legătură strânsă este între mântuirea ţării, Peneş Curcanul, Dramele Parisului, cu tot cu Rocambole şi Vioricaîntruchipând-o pe ”Ana lui Manole”. M-a cotropit emoţia. Lacrimile mi-au ţâşnit şuvoaie de drag ce mi-e de Curcanul lui Manole

Care ”plecat-am nouă din Vaslui şi cu sergentul zece”. A unsprezecea nefiind Viorica. Ea, mai brează decât toţi edilii “căciulari /Români de viţă veche/ Purtând opinci, suman, iţari/ Şi cuşma pe-o ureche“, a ajuns numărul doi pe lista pentru secretare  a PSD. Păi, ce, n-a binemeritat ea, economico-politic, după anii ei de servicii inestimabile aduse ţărişoarei pesedizate?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Infamilor! Nu înţelegeţi că, în calitate de eroină a luptei contra ticălosului stat paralel ar fi binemeritat chiar dacă n-ar fi prestat decât ca slugă a Infractorului. Badea şi compania? Şi cine, dacă nu ea? Cine ”să se ducă înainte” pe ”furtuni, ninsori şi vânt”? Şi cine să fie ”fericită că s-a ajuns acolo”, că ”dorea PSD să facă ceva” şi, iată, Hollywoodul mi ţi-l cucerea? Doar ea, în vitejia ei putea lua cu asalt Secretariatul Arhimandritului milionar in euro si 500 ha lucrate si încasate pe koka/moka/la negru, ca să se-nveţe minte acest studio de filme de groază să n-o mai propulseze pe fantomatica tatoasa si mătăsoasă. Şi apoi, sărmanii pesedei! Ce lei! Ce “bine s-au luptat/Cu lifta cea păgână/Şi chiar murind ei n-au lăsat/Să cadă-arma din mână”.

Întrucât din faţă veneau ăia, ”ca la Hollywood, cu ventilatoare”, cine să-i ia la refec pe dujmani, cine ”să scape de turci, de jug/Sărmana, scumpa comuna”, dacă nu Viorica cu cititul, alte doamne crunte şi alfabetizata admiratoare a semianalfabetei ”cu pene la picior”, ba şi cu ”pene-n frunte”?

 

 

 

 

 

 

 

 

Cine să le explice liftelor calaresene şi europeneşti ce vrea să zică în codul infractorilor sintagma: ”comuna mea”? Că-nseamnă gruparea ceapistilor şi a penalilor sadea? A hoţilor ce strigă hoţii?

Cine să-i lămurească de ce nu merită să sufere ea, formaţiunea lui PSD, de oprobriul socialiştilor comunali din S&D şi de expulzarea din gruparea cea mai cea? De ce nu vă atinge şi pe voi la inimă, precum pe Avram, dăncilezul ”nu merită să fie pedepsită comuna mea?” Păi merită, săraca? Merită ea, deşi pesedeul a furat-o cum i-a confiscat cândva şi revoluţia, iar mai nou justiţia, îmbrăcându-se în tricolor precum comisarul Catavencu (cel despre care ‚maestrul’ credea că n-ar fi fost “decât un personaj romantic”) pe când Codreanu era judecat şi achitat pentru asasinarea prefectului Manciu?

Eu zic că merită să medităm la motivul pentru care şi hoţii şi slugile lor nu se jenează defel pe noi să tăbărască şi cu vorbe goale să ne aburească. Precum şi cu valori întoarse pe dos, cu care trag în noi de parcă ar fi ghiulelele de la Griviţa, lovind mortal “turcescul furnicar”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Poate pentru că în loc să spunem ”tu să mori” suntem cam iertători? Poate pentru că n-am lustrat când trebuia? Pentru că n-am boicotat destul pe “zmeii” Imparatului? Poate pentru că n-am pus “biciul” pe alţii ca ei? Poate pentru că nu putem să ne unim? Să punem steagul românesc/ Pe crâncena redută? Deocamdată statul de drept şi  “noi…zacem la pământ/Căzuţi pradă urgiei!/Sergentul moare şuierând/Pe turci în risipire/ Iar căpitanul admirând/ Stindardu-n fâlfâire!”

Sunt toate acestea ”o pledoarie pentru Comuna cum n-aţi mai auzit”? Aţi putea-o asculta în buclă până la următorul meu articol fabulos? Ei, aş! Ieşim mai câştigaţi dacă-i urmărim atenţi, în infinită buclă, pe alde Farfuridi, Caţavencu, pe Trahanache şi pe Dandanache. Pe Brânzovenescu. Sau pe Tipătescu. Nu fi copilă, Viorico. Stai calm tu cu ”familia ta de la patuzsopt…si dă-i si luptă…ca tot rumânul imparţial: cum să remâi fără coledzi”? Cu locul doi pe listă, fii sigură c-ai “să te aledzi”!

MORALA: Vei ramane fara  Manole  cand pleaca la MITITICA

Dorești să adaugi un comentariu?

Your email address will not be published.

Alte articole apreciate de cititori