Anchete DNA

Acolo unde toata lumea gandeste la fel, Nimeni nu se mai omoara cu ganditul/Pamflet Consiliul Local din Biroul lui DOROBANTU !

Proces pe 07 Dec-Tribunal Calarasi_audieri martori ! Paguba produsă statului: 6 milioane euro!

 PENALUL DOROBANTU si MULT doritele INFRACTIUNI

Fii verde weekend-ul acesta

Cauti o rochie de zi scurta, o rochie usor evazata, un model lejer, o piesa vestimentara MASCULINA pe care sa o porti atunci cand vrei ca tinuta ta sa fie comoda. Cauti o rochie feminina pe care sa o poti purta si la birou, si la intalnirile cu prietenele si la serile romantice cu iubita, suna la PSD
Designerii de la PNL cunosc toate aceste dorinte pe care le ai si vin, in intampinarea ta, cu un model de rochie absolut senzationala.
PENALU DOROBANTU SI 4 DOSARE PENALE LA DNA-DOCUMENTE I.J. a C.S.M.
Vorbim despre modelul #TeiaDNA#, o rochie rosie, o rochie casual-eleganta ca si stil, o piesa vestimentara MASCULINA- perfecta pentru multe pentru evenimentele speciale din viata ta. Rochie din bumbac-CU DUNGI poate fi incadrata in categoria rochie scurta, este un model evazat, un model care merge fericit catre stilul babypenal, sigur, retinand ca vorbim despre o piesa casual, pana la urma.
                                                 
Rochia din bumbac are maneca lunga si poate fi achizitionata accesand magazinul online Comisarul.ro. Modelul #TeiaDNA#, rochia de zi din bumbac negru poate fi purtata de PRIMARI si SPARLAMENTARI-PENALI care se incadreaza in masurile XS, S, M si L. Asadar, daca vrei sa te simti bine, daca vrei o tinuta lejera si usor de purtat si asortat, alege rochia de zi #Dosaremulte# de la Institutii. Rochia este disponibila in mai multe variante de culori.
Primăria are un site foarte vechi, rudimentar şi alambicat, cu unele informaţii de interes public, dar şi cu declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2015 publice pe site.
Potrivit acestora, primarul are două terenuri agricole (63 de hectare), ambele cumpărate, în Fundulea, dar şi două terenuri intravilane. Are două case construite în Fundulea, un BMW şi un „RENO MODUS” (probabil Renault – n.n.).
Are un depozit bancar cu aproape jumătate de milion de lei noi, un venit anual pe familie ce sare cu mult de 60.000 de lei. Soţia este contabil la liceul din oraş. Obţin anual peste 30.000 de lei din arendă şi alţi 30.000 de lei din dividende. Au o companie, SC Farmland SRL, iar primarul spune că este membru PSD.
                                                               
Jurnaliştii de la Ediţia.ro scriu despre mai multe delapidări ale primarului, chiar imediat după alegerile din 2012. „Edilul Dorel Dorobanţu a reuşit, cu ajutorul unor angajaţi din primărie, să sustragă importante sume de bani din bugetul local, prin intermediul consumurilor exagerate de carburanţi şi materiale la serviciile Gospodărie Orăşenească şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, precum şi prin lucrări supraevaluate executate de către firma SC VICE COM 95 SRL Brăneşti în şcoli, liceu, sală de sport, trotuare, străzi, groapă de gunoi şi casă de cultură, fapte pentru care este cercetat penal în Dosarul nr. 1038/P/2012”. Ziariştii mai scriu că Dorobanţu nu comunică documente publice conform Legii 544 şi că a fost nevoie de intervenţia prefecturii şi a Tribunalului Călăraşi pentru ca astfel de documente să poată ajunge la presă. Dacă ziariştii vor merge mai departe, ei pot depune plângere penală împotriva responsabilului cu Legea 544, dar şi împotriva primarului, care este şeful instituţiei, pentru „abuz în funcţie” dată fiind sentinţa Tribunalului pe aceste informaţii de inters public.
UN DOSAR DISJUNS DE DNA SI TRIMIS LA PARCHETU LEHLIU-NR 195/P/2014
La venirea în fruntea Guvernului, Victor Ponta anunţa că mai multe nereguli găsite de Corpul de Control al primului-ministru au fost deferite Parchetelor competente. Corpul de Control al Guvernului a mai descoperit că 2.000 de hectare de la Institutul Fundulea au fost transferate ilegal din domeniul public al Institutului în domeniul privat al oraşului Fundulea şi al altor comune şi localităţi din Călăraşi. Printre acestea s-ar afla şi terenurile familiei Băsescu de la Nana. Raportul Corpului de Control al Guvernului mai arată că s-au încălcat competenţa şi procedura de dezafectare a terenurilor. Astfel, decizia a fost luată de Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, deşi legea stabileşte că trebuia luată prin HG, prin act al Consiliului Judeţean sau al celui local. Inspectorii susţin că încălcarea competenţei şi a procedurii se sancţionează cu nulitate absolută
                                                      
Potrivit acestora, tot lovite de nulitate absolută sunt şi actele prin care se sporeşte ilicit valoarea terenurilor primite, ca urmare a transferurilor. Inspectorii Corpului de Control mai precizează că trecerea din domeniul public în cel privat s-a făcut fără o justificare prealabilă. „De la DNA ne-au cerut nişte acte privind modul cum institutul a fost lăsat fără 3.500 de hectare pe Legea retrocedărilor. Nu ştiu în ce mod s-a făcut restituirea, pe ce criterii. Noi am contestat modul cum am fost deposedaţi de suprafeţe. Acum, procurorii verifică dacă s-au făcut ilegalităţi sau nu”, le-a declarat jurnaliştilor de la „Evenimentul zilei“ directorul ştiinţific al unităţii de cercetare, Alexandru Bude. În legătură cu aceste restituiri, Pălăngeanu acuză că, după ce terenurile au fost retrocedate moştenitorilor, o mare parte din pământ a ajuns în posesia familiei lui Dorobanţu. De altfel, el are în declaraţia de avere 63 de hectare de teren agricol la Fundulea şi Belciugatele, unele cumpărate chiar în 2011.
Potrivit „EVz“ primarul este anchetat de DNA şi cu privire la mai multe restituiri de terenuri. „Două dintre cele mai importante unităţi de cercetare agricolă, situate la Fundulea, în Câmpia Bărăganului, au rămas fără mii de hectare după ce terenurile au fost retrocedate dubios. Moştenitorii au primit pământ în baza unor testamente lipsite de avere şi a unor declaraţii, pe proprie răspundere, prin care se atesta dreptul la succesiune. Aproape 5.500 de hectare ale Institutului şi Staţiunii agricole din Fundulea (Călăraşi), cu o valoare de peste 15 milioane de euro, au ajuns la presupuşi moştenitori, după ce s-a aplicat o schemă suspectă orchestrată de membri PSD şi PC. Dorel Dorobanţu, primarul din Fundulea, şi Jenel Şerban, fostul prefect de Călăraşi (2005-2008), au retrocedat terenuri şi pe testamente în care scria că nu se lasă urmaşilor avere imobiliară, ci doar bunuri casnice.
În plus, singura legătură cu înaintaşii dezmoşteniţi de colectivizare a fost o declaraţie a anagajaţilor primăriei care susţin că cererea de retrocedare este îndreptăţită. Singurul pământ lăsat prin testament urmaşilor care au primit terenuri în Fundulea a fost un loc de veci”, scriu jurnaliştii de la evz.ro.
Din patrimoniul Staţiunii de Cercetare Fundulea s-au retrocedat în jur de 3.500 de hectare. Mare parte au ajuns la Adrian şi Mihaela Pienaru din Ploieşti. Cei doi soţi susţin că sunt moştenitorii Constanţei Torand, urmaşa Floricăi Slăticeanu şi presupusă descendentă a moşierului Vispescu. Cu toate acestea, în testamentul lui Slăticeanu către Torand, înregistrat în anul 1965, femeia susţine – potrivit EVz – că nu are avere sau terenuri. Terenurile au fost retrocedate prin implicarea lui Dorobanţu (în calitate de primar a luat abuziv terenurile de la unităţile de cercetare şi le-a introdus în domeniul privat al oraşului Fundulea) şi a lui Jenel Şerban (în calitate de prefect şi şef al Comisiei funciare Călăraşi a aprobat restituirea). După ce loturile au ajuns la familia Pienaru, aceştia le-au dat consilierului PSD Iulian Bănuţă, care a devenit împuternicit
 
„Normal că îi cunoşteam pe soţii Pienaru înainte de a face cererile lor de retrocedare, altfel nu aveau încredere în mine să fiu împuternicitul lor”, s-a mărginit să reacţioneze consilierul local în faţa celor de la „Evenimentul zilei“
Edilul Dorel Dorobanţu a reuşit, cu ajutorul unor angajaţi din primărie, să sustragă importante sume de bani din bugetul local, prin intermediul consumurilor exagerate de carburanţi şi materiale la serviciile Gospodărie Orăşenească şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, precum şi prin lucrări supraevaluate executate de către firma SC VICE COM 95 SRL Brăneşti în şcoli, liceu, sală de sport, trotuare, străzi, groapă de gunoi şi casă de cultură, fapte pentru care este cercetat penal în dosarul nr. 1038/P/2012.

13 miliarde, cheltuiţi cu Serviciul Gospodărire şi PSI

Cheltuielile materiale şi carburanţii la serviciul gospodărie orăşenească s-au alocat, în perioada 2004 – 2011, 5,6 miliarde de lei vechi. În aceeaşi perioadă, în care Dorobanţu a fost primar, s-au cheltuit pentru materiale şi combustibil, de către serviciul de pompieri, 6 miliarde de lei, asta însemnând aproximativ 700 de tone de carburanţi.

Lucrări de miliarde, făcute de mântuială de SC VICE COM BRĂNEŞTI la şcoli

Deşi curăţenia reprezintă un lux la Fundulea, anual, din banii publici, sunt alocaţi 5 miliarde de lei, respectiv 15-20 milioane de lei pe zi! Pentru a da cu var şcoala din Crângu, primarul a cheltuit 190 de milioane de lei, în anul 2006. Gardul din faţa unităţii de învăţământ, ce a fost schimbat în anul 2007, a costat 460 de milione de lei vechi. Pentru înlocuirea acoperişului, acesta a mai alocat 700 de milioane, în 2009, iar pentru o fosă septică care arată groaznic s-au cheltuit 557 milioane de lei, în anul 2010. Mai rău este că această şcoală a fost închisă iar banii au fost cheltuiţi de pomană.

2 miliarde pentru acoperiş şi trotuare la Şcoala Gostilele

La Şcoala Gostilele, în perioada 2008-2009, s-au cheltuit din bugetul de stat, pentru reabilitarea acoperişului, amenajarea trotuarelor şi a terenului de sport, suma de 2 miliarde de lei vechi. 195 de miliarde cheltuiţi pentru lucrările invizibile de la Liceul Agricol. Pentru reabilitare şi reparaţii curente la Liceul Agricol Fundulea, cantină, cămin, spălătorie şi sală de sport, şi pentro o faimoasă sală de sport ce are doar câţiva stâlpi de beton s-au cheltuit 195 de miliarde!! Aberant dacă ne gândim că o astfel de sumă ar fi fost suficientă pentru construcţia nu a una ci chiar a mai multe săli de sport. Prin contractul nr. 16304/2008, încheiat între primarul Dorobanţu şi SC VICE COM 95 SRL Brăneşti, administratorul firmei din Brăneşti prezintă o ofertă cu deviz de lucrări în valoare de 19.533.293,73 RON (195 de miliarde de lei vechi), ofertă pe care edilul o acceptă fără nicio negociere. Acest contract trebuia analizat ce către o firmă de consultanţă  de experţi în construcţii şi de aparatul propriu al serviciului urbanism. Din devizul de lucrări se poate constata că sunt multe lucrări care nu s-au executat ori nu au fost realizate conform proiectului. Au început cu sala de sport pentru a şpăgui sumele trimise de Guvern. În devizul de lucrări se prevăd consolidări ale fundaţiei la cămin şi cantină, investiţii ce nu au avut loc. Cu toate acestea, banii continuă să dispară, fără ca nimeni să dea socoteală.
UN DOSAR INSTRUMENTAT DE D.I.F. din IGPR- trimis la Lehliu nr 544/P/2013

Contracte de prestări servicii “umflate” abuziv prin acte adiţionale

Majoritatea lucrărilor realizate din banii cetăţenilor din Fundulea au primit, pe lângă sumele fabuloase alocate, suplimentări, prin intermediul unor acte adiţionale. Iniţial, prin contractele nr. 7562/2008 şi 16202/2008, străzile şi trotuarele trebuiau să fie făcute cu 28 de miliarde de lei, însă, după trei luni, prin intermediul a două acte adiţionale, suma a ajuns la 39 de miliarde de lei.

Instituţii devastate sau desfiinţate

Când a preluat primul mandat de primar, în 2004, oraşul Fundulea avea spital, administraţie financiară, obor, piaţă, şcoală la Crângu, casă de cultură funcţională, islazuri comunale. În opt ani, pe parcursul celor două mandate, Dorobanţu a reuşit să le distrugă sau să le vândă. Nu a fost în stare să astupe nici groapa din centrul oraşului, de la piaţă. Administraţia financiară a fost desfiinţată fără ca primarul să scoată un cuvânt, lâsându-i pe oamenii din Fundulea să meargă 40 de kilometri până la Lehliu pentru un document. Oborul şi piaţa sunt “rustice”, arătând la fel cum arătau în urmă cu zeci de ani. În loc de o piaţă modernă, aici te întâmpină câteva tarabe, cu un aşa-zis acoperiş dintr-o combinaţie “inedită” de paie şi celofan pentru a-i proteja pe vânzători de ploaie şi vânt. Legumele si fructele sunt ţinute pe jos, în nişte cutii de carton, o modalitate destul de rudimentară, departe de standardele europene la care sperăm să accedem. În fiecare lună, primarul consumă aproximativ 400-500 de milioane de lei pe maşina de gunoi şi 200-250 de milioane pe carburanţi şi materiale pentru autogrederul şi maşina de pompieri care stau toată ziua în faţa gospodăriei orăşeneşti SC Farland – CAP.
 
 
Spitalul orăşenesc- devastat şi jefuit
În anul 2006, primarul Dorel Dorobanţu a primit spitalul orăşenesc în stare de funcţionare, acesta fiind dotat cu utilaje, mobilier, materiale şi bunuri, conform contractului de predare-primire nr. 1447 din 02.02.2006, încheiat între Consiliul Judeţean Călăraşi şi Primăria Fundulea. Primarul era obligat să asigure exploatarea în bune condiţii a spitalului pe toată durata gestionării lui, asigurând paza acestuia. Fiind atras însă de schimbul de terenuri şi construcţia unei săli de sport, cu scopul de a câştiga milioane de euro din contracte de prestări servicii cu firma SC VICE COM 95 SRL Brăneşti, edilul a lăsat spitalul orăşenesc în mâna infractorilor pentru a fi jefuit şi devastat, promitându-le oamenilor un spital performant şi o şcoală de asistente. Ancheta realizată de ziarul Ediția va continua și săptămâna viitoare. De asemenea, primarul Dorel Dorobanțu nu este singurul edil care a „băgat mâna până la cot” în bugetul primăriei. Vor urma și alte anchete în care sunt vizați și alți primari care „fură” banul public. În cazul lui Dorobanțu, gluma se îngroașă pe măsură ce ies la iveală noi documente care atestă „jaful” făcut de el în Primăria Fundulea
 30 septembrie 2014
Nr. 1348/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de următoarele persoane care, la data faptelor, aveau funcţiile arătate, după cum urmează:ŞERBAN JENEL, prefect al județului Călărași,
COMAN CORNEL, subprefect al judeţului Călăraşi,
CLĂBESCU DORU EDUARD, subprefect al judeţului Călăraşi,
IFRIM ELENA, șef serviciu – Instituţia Prefectului,
NĂBÎRGEAC ION, director la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi,
DOBRE AURELIAN, director executiv în Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi,
JARUL EUGEN, şef al Administrației Domeniilor Statului – sucursala Călăraşi;
PŞANU STELIAN, director al Societății Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare” Călărași,
TUDONE DUMITRU, secretar general, Consiliul Judeţean Călărași;
MARINESCU BADEA, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti;
TITU ANA, director al Direcţiei Silvice Călăraşi,
BURUIANĂ CORNEL, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Pământ, de Păduri „ Propact “,MANEA VICTOR, DOROBANŢU DOREL, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN, CHIRICĂ CONSTANTIN, reprezentanţi ai comisiilor locale de fond funciar din localităţile Fundulea, Lupşanu,Gurbăneşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Tămădău,toţi, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cu consecințe deosebit de grave.

Din ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora:

La data de 12 iulie 2007, suspectul Dorobanțu Dorel și un reprezentant al OCPI Călăraşi au încheiat un proces-verbal de delimitare a unei suprafeţe de 1982,54 ha, aflată în domeniul public al statului (administrarea Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agrcolă Fundulea), în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit de către comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupşanu, invocând art. 47 din regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 şi fără a dispune de documente care să reflecte modul de calcul al acestor suprafeţe.
Aceste prevederi, însă, nu erau aplicabile terenurilor aflate în administrarea institutelor de cercetare agricolă.
La data de 13.07.2007, membrii Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi, compusă din suspecții Şerban Jenel, Coman Cornel, Clăbescu Doru Eduard, Ifrim Elena, Năbîrgeac Ion, Dobre Aurelian, Jarul Eugen, Pșanu Stelian, Tudone Dumitru, Marinescu Badea, Titu Ana, Buruiană Cornel, au aprobat delimitarea acestui teren în suprafaţă de 1982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea.
Acest lucru s-a realizat cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare, cu atât mai mult, cu cât, la data respectivă, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de teren respective.
Urmarea a fost validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului transferat.
Prin această operațiune s-a produs o pagubă patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul public, valoarea acestui teren fiind cuprinsă, potrivit „Ghidului cu preţurile orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru judeţul Călăraşi, pentru anul 2007, transmis de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, între: minim 1.486.905 euro şi maximum 2.973.810 euro, în situaţia în care suprafaţa de 1982,54 ha reprezintă teren agricol situat pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea; 59.476.200 euro, în situaţia în care terenul în suprafaţă de 1982,54 ha este situat adiacent căilor rutiere sau la limita construită a localităţilor (posibil de transferat în intravilan).
În aceeași perioada de referință, (anul 2007), suspecții Manea Victor, Tudor Lucian, Culea Dumitru, Giurea Constantin și Chirică Constantin au întocmit propuneri către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, pentru solicitarea unor suprafeţe de teren, deşi, fie aveau teren în rezervă, fie nu efectuaseră demersuri pentru solicitarea altor suprafeţe pe raza jud. Călăraşi.
Prin această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau îndreptăţiţi, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.

Suspecților li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală

Dorești să adaugi un comentariu?

Your email address will not be published.

Alte articole apreciate de cititori